irambáșă s.m. (înv.) v. harambáșă. Vezi definitia »

PERIOOFORÍTĂ s. f. inflamație a regiunii din jurul ovarului. (< fr. périoophorite) Vezi definitia »

TROPOTÍTĂ s. f., prin analogie cu celelalte dansuri. v. TROPOTITA. s. f. sg. art. Numele unui dans popular românesc. [DEX '98] Vezi definitia »

plăcíntă (plăcínte), s. f. – Turtă, produs culinar cu umplutură de brînză, mere etc. – Mr., megl. plățintă. Lat. plăcenta (Pușcariu 1330; Candrea-Dens., 1399; REW 6556; Rosetti, I, 170), păstrat numai în rom. Der. este confirmată de fonetismul dialectelor. E dubletul lui placentă, s. f., din fr. placenta. – Der. plăcintar, s. m. (persoană care face sau vinde plăcinte); plăcintărie s. f. (patiserie). Din rom. provin rut. paljacyinta (Candrea, Elemente, 403), mag. palacsinta (Miklosich, Fremdw., 116; Edelspacher 21), germ. Palatschinken. Vezi definitia »

víșină (-ne), s. f. – Fruct sferic, cărnos și acrișor. – Mr., megl. vișină. Tc. (per.) vișne (Pascu, II, 174; Lokotsch 2164; Ronzevalle 170), prin intermediul sl. (bg., sb.) višnja (Miklosich, Slaw. Elem., 17; Miklosich, Fremdw., 136; Cihac, II, 459; Conev 48; Graur, BL, VI, 172), cf. ngr. βίσσινον (Diez, I, 445; REW 1433), alb. višjë, it. visciola. – Der. vișin, s. m. (pom roditor care face vișine, Prunus ceraseus); vișinel, s. m. (porumbar, Prunus chamaecerasus); vișinea (var. vișinică), s. f. (porumbea); vișiniu, adj. (de culoarea vișinei coapte), cf. ngr. βισινύς; vișinet, s. f. (livadă de vișini); vișinap (var. vișinab, vișinată), s. n., din tc., per. vișinab (Șeineanu, II, 378; Ronzevalle 170), cf. ngr. βισσινάδα, bg. višinab. Vezi definitia »