IERBĂRÍT s. n. Impozit perceput în Țara Românească, în sec. XVII-XVIII, de la negustorii de vite și de la măcelari; impozit perceput pentru pășunatul vitelor. – Iarbă + suf. -ărit. Vezi definitia »

GARNIERÍT s. n. silicat natural hidratat de nichel. (< fr. garniérite) Vezi definitia »

GHIFTUÍT, -Ă, ghiftuiți, -te, adj. (Fam. și peior.) Care a mâncat extrem de mult, excesiv; îndopat², îmbuibat. – V. ghiftui. Vezi definitia »

PSEFÍT, psefite, s. n. (Geol.) 1. Material detritic care alcătuiește unele roci sedimentare. 2. Denumire pentru rocile sedimentare detritice grosiere. – Din fr. pséphite, engl. psephite. Vezi definitia »

ÎNCĂLZÍT¹ s. n. Faptul de a încălzi. – V. încălzi. Vezi definitia »