Definita cuvantului stârci
STÂRCÍ, stârcésc, vb. IV. (Pop.) 1. Refl. A se strânge, a se ghemui (de frig). 2. Intranz. A amorți, a înțepeni stând, așteptând undeva. 3. Tranz. A strivi un fruct. ◊ Refl. Mărul s-a stârcit. – Din stârc.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu stârci
ștubéci, ștubéciuri, s.n. (înv. și reg.) V. știubeci. Vezi definitia »
întemeinicí vb. IV (înv.) a face ca un lucru să fie temeinic; a așeza pe baze solide, trainice. Vezi definitia »
ghici Vezi definitia »
schitáci1, -ce, adj. (reg.; despre oameni) vioi, sprinten, iute; flușturatic, vânturatic; isteț, deștept. Vezi definitia »
clénci (clénciuri), s. n. – 1. Creangă cu bifurcațiile tăiate parțial de care se pot agăța obiecte diverse. – 2. Bifurcație a coarnelor cerbului. – 3. Ciot de creangă. – 4. Mecanism cu clichet. – 5. Limbă de cataramă. – 6. Clanță de ușă. – 7. Încurcătură, tertip, dificultate. – Megl. clinci. Origine necunoscută, cu excepția faptului de a fi vorba de o creație din familia lui clanț. Cihac, II, 61, îl punea în legătură cu sl. ključĭ „cheie”; Capidan, Dacor., III, 1008, cu bg. klečka „așchie” și DAR presupune o contaminare a acestor cuvinte cu bg. klinče „cui de potcoavă”. – Der. clenciuros (var. înv. clincios), adj. (noduros). DAR pune în legătură cu clenci adj. înclincit (împerecheat; se spune despre cîini). Vezi definitia »