OBORÎ́, obór, vb. IV. Tranz. (Reg.) A doborî ceva sau a pune pe cineva la pământ; a omorî; fig. a scoate pe cineva dintr-un post, dintr-o demnitate prin diverse uneltiri. – Din sl. oboriti. Vezi definitia »

STOBORÎ, stoborắsc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A împrejmui un loc cu gard. – Din stobor. Vezi definitia »

VIFORÎ́, pers. 3 viforăște, vb. IV. Intranz. impers. (Pop.) A fi vifor, furtună, viscol. – Din vifor. Vezi definitia »

DESZĂVORÎ, deszăvorăsc, vb. IV. Tranz. A da într-o parte zăvorul pentru a deschide o ușă, o poartă, o cameră etc. încuiată. – Des¹- + zăvorî. Vezi definitia »

zădăr'î (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zădărắsc, imperf. 3 sg. zădărá, perf. s. 3 sg. zădăr'î 3 pl. zădăr'âră; conj. prez. 3 să zădăráscă; ger. zădăr'ând; part. zădărâ't Vezi definitia »