ÎNTÂMPLĂTÓR, -OÁRE, întâmplători, -oare, adj. (Adesea adverbial) Care se produce din întâmplare, care survine în mod neprevăzut; incidental, accidental, aleatoriu. – Întâmpla + suf. -ător. Vezi definitia »

PLASATÓR, -OÁRE, plasatori, -oare, s. m. și f. Persoană care plasează pe spectatori la locurile lor în sălile de spectacol. ♦ Persoană care plasează sau vinde mărfuri, bunuri etc. – Plasa + suf. -tor. Vezi definitia »

demna cior! expr. (țig., intl.) m-ai trădat! Vezi definitia »

UȘOR, ușori, s.m. Fiecare dintre cei doi stâlpi verticali de care se prind canaturile porțiilor sau ale ușilor; părțile laterale ale tocului ușii sau ferestrei. [Var.: uscior, ușcior s.m.] – Lat. osteolum Vezi definitia »

INVESTIGATÓR, -OÁRE, investigatori, -oare, adj. Care face investigații, care cercetează. – Din fr. investigateur, lat. investigator. Vezi definitia »