Definita cuvantului strigare
STRIGÁRE, strigări, s. f. Acțiunea de a striga și rezultatul ei. I. Strigăt (1), răcnet, țipăt. II. 1. Exprimare în cuvinte a unui sentiment puternic. ◊ Loc. adv. (Rar) Cu strigări (înalte) = cu voce tare, cu accente puternice. ♦ Zgomot, larmă de voci; vociferare (de aclamație sau de amenințare). 2. Tânguire, văicăreală cu voce tare; vaiet. 3. Cerere, reclamație făcută cu voce puternică; protest. 4. Imputare, reproș, dojană. 5. Înștiințare cu voce tare, vestire. 6. Chemare (în ajutor, la luptă etc.). – V. striga.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu strigare
jeruíre2, s.f. (reg.) punerea jarurilor (a jaloanelor, marcajelor) în pădure; marcare. Vezi definitia »
văluríre s. f., g.-d. art. vălurírii; pl. văluríri Vezi definitia »
intabulare Vezi definitia »
HIDROCUTÁRE s. f. sincopă cu pierderea cunoștinței și oprirea respirației, ca urmare a contactului brusc cu apa rece; hidrocuție. (după fr. hydrocution) Vezi definitia »
zgâriére (-ri-e-) s. f. g.-d. art. zgâriérii; pl. zgâriéri Vezi definitia »