CRONCĂNÍT s. n. Faptul de a croncăni; croncănire, croncănitură; sunet strident scos de cioară, de corb etc. – V. croncăni. Vezi definitia »

MICROSPOROCÍT, microsporocite, s. n. (Bot.) Celula mamă a polenului, care are în nucleu două rânduri de cromozomi, aduși de gametul femel și de cel mascul. – Din engl. microsporocyte. Vezi definitia »

SILNICÍT, -Ă, silniciți, -te, adj. (Rar) Constrâns, forțat; oprimat. – V. silnici. Vezi definitia »

TUTUNĂRÍT s. n. 1. (Rar) Faptul de a cultiva tutun (1); îndeletnicire a cultivatorului de tutun. 2. Dare plătită în trecut domniei de către cei care cultivau tutun. – Tutun + suf. -ărit. Vezi definitia »

ÎNSUȘÍT, -Ă, însușiți, -te, adj. (Înv.) Propriu, caracteristic. – V. însuși. Vezi definitia »