IONIZÁRE s.f. 1. Formarea de ioni într-un anumit mediu; ionizație. 2. Introducere de ioni în organism în scop terapeutic. [< ioniza]. Vezi definitia »

MANCURTIZÁRE s. f. uitare provocată intenționat; supunere orbească, depersonalizare, îndobitocire. (< mancurt + -iza) Vezi definitia »

MASTICÁRE s. f. 1. acțiunea de a mastica; masticație. 2. operație de amestecare prin care se supune cauciucul la deformații plastice repetate pentru micșorarea viscozității. (< mastica) Vezi definitia »

care aparține foliculilor piloși și glandelor sebacee [Lat.: pilus = păr, sebum = seu] Vezi definitia »

REFLECTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) reflecta și rezultatul ei; răsfrângere, oglindire; redare. ♦ Categorie filozofică exprimând esența relației dintre materie și conștiință, privită sub raport gnoseologic; procesul de cunoaștere a lumii de către om. [< reflecta]. Vezi definitia »