DISPREȚUITÓR, -OÁRE, disprețuitori, -oare, adj. (Adesea adverbial) Care disprețuiește, care exprimă sau dovedește dispreț. [Pr.: --țu-i-] – Disprețui + suf. -tor. Vezi definitia »

CĂLDIȘÓR, -OÁRĂ, căldișori, -oare, adj. Căldicel. – Cald + suf. -ișor. Vezi definitia »

păstór (păstóri), s. m. – 1. Cioban. – 2. Pastor, prelat. – Megl. păstir, istr. pastor. Lat. pastor (Pușcariu 1284; Candrea-Dens., 1355; REW 6279), cf. prov. pastre, cat., sp., port. pastor. Rezultatul normal ar fi păstore, dar a fost redus la tipul de decl. II, ca în cazul lui păun, tăun etc. (după Pușcariu, trebuie să se pornească de la un lat. *pastorius; după Tiktin, ar fi fost influențat de substantivele în -or). E dubletul lui pastor, s. m. (pastor protestant), din germ. Pastor. Der. păstorel, s. m. (ciobănaș; codobatură galbenă, Motacilla flava); păstori, vb. (a paște vitele, a ciobăni; a păstori o turmă de credincioși); păstorie, s. f. (ocupație de păstor); păstoresc, adj. (de păstor, pastoral); păstorește, adv. (ca un păstor); păstorit, s. n. (creșterea vitelor); păstoriță, s. f. (ciobăniță); păstoricesc, adj. (rar, pastoral, de păstor spiritual); arhipăstor, s. m. (prelat). – Din rom. provine mag. pásztor (Candrea, Elemente, 400). Vezi definitia »

BOMBĂNITÓR, -OÁRE, bombănitori, -oare, adj. (Rar) Care bombănește. – Din bombăni + suf. -(i)tor. Vezi definitia »

TRANSFOCATÓR s.n. (Cinem.) Obiectiv cu distanță focală variabilă continuu, cu ajutorul căruia se obține un efect de apropiere sau de depărtare de obiectivul filmat. [Cf. rus. transfokator]. Vezi definitia »