CONTRIȚIÚNE s.f. (Rar) Durere profundă simțită în urma ofensării divinității; pocăință, căință. [Cf. fr. contrition, cf. lat. contritus – cuprins de remușcări]. Vezi definitia »

FÍNE s. n. (Livr.) Sfârșit. ◊ Loc. adv. În fine = a) în sfârșit; b) în concluzie. – Din it. fine, fr. fin, enfin. Vezi definitia »

ATRIȚIÚNE s. f. îndepărtare a particulelor de pe suprafața granulelor minerale prin frecare umedă. ◊ uzură a pietrelor unei îmbrăcăminți rutiere prin frecarea între ele. (< fr. attrition) Vezi definitia »

MOLICIÚNE, moliciuni, s. f. 1. Însușirea de a fi moale sau mlădios; flexibilitate; p. ext. obiect care are această însușire. 2. Lipsă de vigoare, de putere; stare de moleșeală, de sfârșeală; lipsă de perseverență, de hotărâre; p. ext. viață ușuratică. 3. Intensitate scăzută (a sunetelor); delicatețe, grație, dulceață. 4. Stare de calm; destindere. – Moale + suf. -iciune. Vezi definitia »

ROGAȚIÚNE s.f. Proiect de lege în dreptul roman, prezentat poporului pentru a-l aproba. [Pron. -ți-u-. / < lat. rogatio, fr. rogation]. Vezi definitia »