TRÓMBĂ, trombe, s. f. 1. Coloană înaltă de apă de formă conică, ridicată de vârtejurile de vânt, care o fac să se învârtească cu mare iuțeală în jurul ei însăși. ♦ Vânt în formă de vârtej cu axă verticală sau puțin înclinată și cu o mare viteză; p. ext. coloană de fum, de praf etc. ridicată de un vânt puternic; vârtej. 2. Tub prin care se face ventilația în încăperile de jos ale unui vapor. – Din fr. trombe. Vezi definitia »

CARCÁSĂ s. f. 1. cadru, osatură, a unui aparat sau instrument. 2. totalitatea oaselor care formează scheletul unui animal. ◊ porțiune dintr-un animal jupuit și eviscerat, scheletul cu mușchi, destinat consumului public. (< fr. carcasse) Vezi definitia »

smicelúșă, smicelúșe și smicelúși, s.f. (reg.) smicea mică; smiceluță. Vezi definitia »

scóibă, scóibe, s.f. (reg.) 1. cal bătrân, slab și neputincios. 2. femeie bătrână și slabă. 3. coajă verde de nucă; coajă de dovleac fiert (hrană pentru porci). Vezi definitia »

PSIHODRÁMĂ s.f. (Med.) Improvizație dramatică a unui grup de bolnavi, folosită ca metodă psihoterapeutică. [< fr. psychodrame]. Vezi definitia »