Definita cuvantului suficient
SUFICIÉNT, -Ă, suficienți, -te, adj. 1. (Adesea adverbial) Care este în cantitate satisfăcătoare, atât cât trebuie; destul, de ajuns, satisfăcător. ♦ (Substantivat, m.) Calificativ între „insuficient” și „bine”, cu care se notează uneori probele la examene. 2. (Despre oameni) Care are o părere foarte bună și nejustificată despre sine; plin de sine, înfumurat, îngâmfat, vanitos. [Pr.: -ci-ent] – Din lat. sufficiens, -ntis. Cf. it. sufficiente.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu suficient
ANDOSÁNT, -Ă s.m. și f. Andosator. [Cf. fr. endossant]. Vezi definitia »
GIMNÁNT, -Ă adj. (Despre flori) Fără înveliș floral. [Cf. gr. gymnos – fără înveliș, anthos – floare]. Vezi definitia »
sunt cosmarul tau cibernetic Vezi definitia »
PREADOLESCÉNT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care nu are încă vârsta adolescenței. [< pre- + adolescent]. Vezi definitia »
SIMILIDIAMÁNT s.n. Sticlă sintetică folosită la imitarea diamantelor. [Pron. -di-a-. / < fr. similidiamant]. Vezi definitia »