REZISTÁ vb. I. intr. A nu ceda loviturii unui alt corp. ♦ (Fig.) A se împotrivi, a nu ceda, a nu se lăsa învins. ♦ (Despre idei, afirmații etc.) A se menține, a se susține prin temeinicie. [P.i. rezíst. / < fr. résister, it., lat. resistere – a se ține tare]. Vezi definitia »

ciudata Vezi definitia »

BATTÚTA s. f. (muz.) abatere, revenire la o succesiune metrică ori de tempo riguroasă; măsură, tact. (< it. battuta) Vezi definitia »

ALĂPTÁ, alăptez, vb. I. Tranz. A hrăni un nou-născut cu lapte, dându-i să sugă de la mamelă. – Din a³ + lapte (după fr. allaiter). Vezi definitia »

ALERTÁ vb. tr., refl. a (se) alarma. (< fr. alerter) Vezi definitia »