DESCUAMÁRE s. f. 1. faptul de a se descuama; descuamație. 2. desprindere succesivă a straturilor superficiale ale unei roci sub acțiunea unor agenți geomorfologici. (< descuama) Vezi definitia »

AFIRMÁRE, afirmări, s. f. Acțiunea de a (se) afirma și rezultatul ei. – V. afirma. Vezi definitia »

pripíre, pripíri, s.f. (pop.) 1. grabă, pripă, zor. 2. încălzire. 3. ardere, dogorire. 4. (despre holde) coacere timpurie. Vezi definitia »

zeciuíre (înv.) s. f., g.-d. art. zeciuírii; pl. zeciuíri Vezi definitia »

READÚCERE, readuceri, s. f. Acțiunea de a readuce și rezultatul ei. [Pr.: re-a-] – V. readuce. Vezi definitia »