TRANSDUCTÓR, transductoare, s. n. (Tehn.) Dispozitiv care primește energie de o anumită formă și o convertește într-o altă formă de energie. – Din fr. transducteur. Vezi definitia »

ORÂNDUITÓR, -OÁRE, orânduitori, -oare, s. m. și f. (Înv.) Persoană care orânduiește, care organizează; organizator, [Pr.: -du-i-] – Orândui + suf. -tor. Vezi definitia »

DEFRIȘÓR, -OÁRE, defrișori, -oare, s. m. și f. Persoană care efectuează sau lucrează la defrișări. – Din fr. défricheur. Vezi definitia »

SINTETIZÓR, sintetizoare, s. n. 1. (Muz.) Instrument electronic complex folosit pentru generarea artificială a timbrurilor specifice instrumentelor clasice sau a unei infinități inedite de timbruri și a unor efecte sonore, lărgind posibilitățile de exprimare artistică. 2. (În sintagma) Sintetizor de vorbire = a) aparat electronic complex care simulează funcțiile aparatului fonator uman, în scopul producerii vocii și vorbirii pur artificiale; b) procesor electronic care reduce redundanța semnalelor vorbirii umane în scopul manipulării lor cu maximă eficiență în diferite sisteme. – Din fr. synthétiseur. Vezi definitia »

COLPORTÓR s.m. 1. (Rar) Negustor, vânzător, neguțător ambulant. 2. (Fig.) Răspânditor de știri (necontrolate, false), de zvonuri, de bârfeli. [Cf. fr. colporteur]. Vezi definitia »