CONSECUTÍV, -Ă, consecutivi, -e, adj. Care urmează fără întrerupere, în șir; succesiv. ◊ Propoziție consecutivă = propoziție circumstanțială care exprimă rezultatul unei acțiuni sau al unei stări din propoziția regentă. Conjuncție consecutivă = conjuncție care introduce o propoziție consecutivă. – Din fr. consécutif. Vezi definitia »

NATÍV, -Ă, nativi, -e, adj. 1. (Despre însușiri) înnăscut, natural (I 4); firesc. 2. (Chim.; despre elemente, mai ales despre metale) Care se găsește în zăcămintele din scoarța pământului în stare pură, necombinată cu alte substanțe. – Din lat. nativus, fr. natif, germ. nativ. Vezi definitia »

CONTRAPRODUCTÍV, -Ă adj. neproductiv. ◊ (fig.) dăunător. (< contra¹- + productiv) Vezi definitia »

pitlív, -ă, adj. (înv.) profetic. Vezi definitia »

ASCENSÍV, -Ă adj. ascendent. (< it. ascensivo) Vezi definitia »