STELÍT s. n. Aliaj de cobalt, crom, molibden, tungsten, fier etc., dur și inoxidabil, din care se fac instrumente chirurgicale sau piese cu care se lucrează la temperaturi înalte și în medii oxidante. – Din fr. stellite, germ. Stellit. Vezi definitia »

NEBUNÍT, -Ă, nebuniți, -te, adj. (Rar) înnebunit, nebun. – V. nebuni. Vezi definitia »

ginit s. invar. v. gineală. Vezi definitia »

INTERISÍT adj. v. interisi. [DAR] Vezi definitia »

SERICÍT s. n. varietate de muscovit în mase fin lamelare sau solzoase, în șisturile cristaline slab metamorfozate sau în rocile eruptive. (< fr. séricite) Vezi definitia »