Definita cuvantului cuibar
CUIBÁR, cuibare, s. n. 1. Loc pregătit în paie, în fân sau pe pământ unde păsările de curte își depun ouăle. ♦ Instalație specială în crescătoriile de păsări de unde se strâng ouăle. ♦ Ou care se lasă în cuibar (1) pentru ca păsările ouătoare să-și găsească locul. ♦ Cuib (1). ♦ Fig. Culcuș. 2. Fig. Sălaș, locuință; cuib (2). – Cuib + suf. -ar.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cuibar
PERIAPENDICULÁR, -Ă adj. Situat în jurul apendicelui. [Cf. fr. périappendiculaire]. Vezi definitia »
ADJUDECATÁR, -Ă s.m. și f. Cel căruia i se adjudecă un lucru la o licitație publică. [Cf. fr. adjudicataire]. Vezi definitia »
UȘÁR s. m. v. ușer. Vezi definitia »
JITÁR, jitari, s. m. (Reg.) Persoană angajată să păzească semănăturile. – Din bg., scr. žitar. Vezi definitia »
ARBITRÁR, -Ă I. adj. 1. (făcut) după bunul plac, abuziv, samavolnic. 2. (făcut) la întâmplare. II. s. n. faptă, acțiune, situație arbitrară (I). (< fr. arbitraire, lat. arbitrarius) Vezi definitia »