REȚINĂTÓR s. n. ansamblu de conducte și organe de reținere (supape etc.) la dirijarea circulației fluidului într-un singur sens. ◊ casetă la o pompă sau la un compresor cu piston în care sunt montate organele de reținere ce comandă aspirația și evacuarea fluidului. (< reține + -/ă/tor) Vezi definitia »

ÎNTORCĂTÓR, întorcătoare, s. n. Piesă la războiul de țesut, constând dintr-un băț lung cu care se strânge, pe sulul dinainte, pânza țesută; întinzător, încordător. Întoarce + suf. -ător. Vezi definitia »

CIRCULATÓR, -OÁRE, circulatori, -oare, adj. Care aparține circulației sângelui, privitor la circulația sângelui. ◊ Aparat (sau sistem) circulator = ansamblu anatomic format din inimă, vene, artere și capilare, care asigură circulația sângelui în organism. [Var.: circulatóriu, -ie adj.] – Din fr. circulatoire, lat. circulatorius. Vezi definitia »

ROTUNGIÓR, -OÁRĂ adj. v. rotunjor. Vezi definitia »

netemătór, netemătoáre, adj. (înv.) îndrăzneț, curajos; viteaz. Vezi definitia »