CAVOGRAFÍE s. f. radiografie a unei vene cave, prin injectarea unui lichid radioopac. (< fr. cavographie) Vezi definitia »

vrábie (-ắbii), s. f. – 1. Pasăre mică (Passer domesticis, P. montanus). – 2. (Arg.) Paznic, agent. – Mr. harabeu. Sl. vrabij (Miklosich, Slaw. Elem., 17; Cihac, II, 463; Conev 53), cf. bg. vrabĕi, slov. vrabelj, rus. vorobeĭ. – Der. vrabete (var. vrăbete, v(ă)răbeț, brabete, brăbete, b(ă)răbeț, hrăbeț, hrabete), s. m. (vrabie), din bg. vrabec (Conev 54), sb. vrabac; vrăbier, s. m. (vînător nepriceput); vrăbioară, s. f. (vrabie mică; bucată de carne de vită din regiunea șalelor); vrăbioi, s. m. (masculul vrabiei). Vezi definitia »

GENUFLEXÍE s.f. v. genuflexiune. Vezi definitia »

SÍLVIE, silvii, s. f. Nume dat mai multor păsări care se caracterizează prin cioc scurt și turtit, cu peri la colțuri, prin picioare puternice, aripi ascuțite și coada retezată (Sylva). ◊ Silvie de țărm (sau de țărmuri, mătăsoasă) = pasăre cu gâtul alb pătat cu gri, care scoate un sunet caracteristic și trăiește în zăvoaiele din preajma râurilor (Locustella fluviatilis). Silvie de mlaștină (sau mătăsoasă) = pasăre de culoare brună-roșiatică pe partea superioară și albă pe partea inferioară (Cettia cetti). – Din lat. Sylva, numele științific al păsării. Vezi definitia »

ALOTRIOFAGÍE s.f. Tendință patologică de a ingera substanțe necomestibile. [< fr. allotriophagie, cf. gr. allotrios – străin, phagein – a mânca]. Vezi definitia »