AGÓGICĂ s.f. (Muz.) Teoria abaterilor ușoare de la tempo în executarea unei lucrări muzicale. [Gen. -cii. / cf. germ. Agogik, fr. agogique < lat., gr. agoge]. Vezi definitia »

FOȘNITÚRĂ, foșnituri, s. f. Foșnet. – Foșni + suf. -tură. Vezi definitia »

MALTÓZĂ s. f. Substanță zaharoasă formată din două molecule de glucoză; zahăr de malț. – Din fr. maltose, germ. Maltose. Vezi definitia »

smídă², smíde, smízi și smíduri, s.f. (reg.) 1. desiș în pădure format din tufișuri de mărăcine, zmeură, mure etc.; sihlă, smidar, smidărie. 2. loc prăpăstios, unde se pătrunde greu. 3. gard viu. 4. (în forma: simidă) grămadă de butuci și frunze în dezordine. Vezi definitia »

JUMÉLĂ, jumele, s. f. Piesă de articulație pentru arcurile lamelare de suspensie, prin intermediul căreia arcul se leagă de șasiul unui vehicul. – Din fr. jumelle. Vezi definitia »