MAGHIRAN, maghirani, s.m. 1. Plantă erbacee cultivată, înaltă de 20-30 cm, cu flori albe sau roșietice (Origanum majorana sau Majorana hortensis), pop. măgheran; utilizată în farmacie și parfumarie, iar în țările scandinave, în Germania și Austria și ca plantă condimentară pentru asezonarea preparatelor din carne cu sos; 2. Maghiranul sălbatic, pop. sovârf, arigan (Origanum vulgare), mult mai piperat la gust, este preferat ca plantă condimentară în țările mediteraneene, mai ales în Italia și Grecia, numit (it.) origano sau (ngr.) rigani; se comercializează ca (engl.) oregano. Vezi definitia »

SULIMÁN, sulimanuri, s. n. 1. (Înv.) Fard; sulimeneală (2). 2. Plantă erbacee păroasă, cu frunze ovale, cu flori albastre, roz sau albe (Ajuga genevensis). – Din tc. sülümen. Vezi definitia »

TRANSDANUBIÁN, -Ă adj. dincolo de Dunăre. (< fr. transdanubien) Vezi definitia »

PANAFRICÁN, -Ă adj. Referitor la toată Africa. [Cf. fr. panafricain]. Vezi definitia »

werfenián¹ (-ni-an) adj. m., pl. werfeniéni (-ni-eni); f. werfeniánă, pl. werfeniéne Vezi definitia »