Definita cuvantului căpățână
CĂPĂȚẤNĂ, căpățâni, s. f. 1. Cap de animal mort sau tăiat pentru consum. 2. Cap de om mort desprins de trup; craniu. ♦ (Ir.) Cap (mare) de om. 3. Parte bulbucată a unei plante, formată din tulpină sau din suprapunerea frunzelor. Căpățână de varză. 4. Nume dat unor obiecte de formă conică. Căpățână de zahăr. – Lat. pop. capitina.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu căpățână
FOTOSCULPTÚRĂ s.f. Tehnică de executare a statuilor, a busturilor etc., fotografiindu-se din mai multe părți conturul corpului care urmează a fi sculptat și reproducându-se mecanic acest contur în material plastic. [< fr. photosculpture]. Vezi definitia »
MUCOÁSĂ s. f. membrană care căptușește unele cavități ale corpului și a cărei suprafață este umectată de mucus. (< fr. muqueuse) Vezi definitia »
BÁHNĂ, bahne, s. f. (Reg.) Loc mlăștinos, acoperit cu iarbă sau cu stuf. V. mlaștină, mocirlă. – Ucr. bahno. Vezi definitia »
potănjíță, potănjíțe, s.f. (reg.) gaura din spate a opincii, prin care este trecută nojița, spre a fi legată de picior. Vezi definitia »
TROMBOCHINÁZĂ, trombochinaze, s. f. Enzimă prezentă în țesuturi, care, în contact cu ionii de calciu, provoacă coagularea sângelui; tromboplastină. – Din fr. thrombokinase. Vezi definitia »