ADUMBRÍ, adumbresc, vb. IV. 1. Tranz. A face, a ține umbră (I 1); a umbri. 2. Refl. A se așeza, a se adăposti la umbră. – Lat. adumbrare (după umbri). Vezi definitia »

năzărí (năzărésc, năzărít), vb. – 1. (Rar) A întrezări, a descoperi. – 2. (Rar) A apărea, a se arăta. – 3. (Refl.) A i se părea, a avea impresia. Sl. nazrĕti „a întrezări” (Miklosich, Slaw. Elem., 31; Miklosich, Lexicon, 404; Cihac, II, 469), cf. sl., bg. nazirati. La ultimul sens poate exista o încrucișare cu sl. nazorŭ „bănuială”. – Der. năzăritură, s. f. (închipuire); năzarnic, adj. (cu toane); năzăreală, s. f. (viziune). Vezi definitia »

țâmporí, țâmpor, vb. IV (reg.) a afuma cu sulf butoiul. Vezi definitia »

muscărí, muscărésc, vb. IV (reg.) a se apăra de muște; (fig.) a se băga în sufletul cuiva, a sâcâi. Vezi definitia »

ZÉCIURI s. n. pl. (Pop.) Figuri desenate; motive (geometrice) decorative. – Et. nec. Vezi definitia »