BAIT s.m. (Inform.) ~; octet (3). Vezi definitia »

LEUCÍT s. n. 1. mineral din grupa feldspatoizilor, conținând silicat de aluminiu și potasiu, în unele roci eruptive. 2. corpuscul din citoplasma celulelor vegetale. (< fr. leucite) Vezi definitia »

GHEIZERÍT s. n. depozit silicios provenit din precipitarea silicei, din apa izvoarelor fierbinți în regiunile vulcanice. (< fr. geysérite) Vezi definitia »

nedezgrăít, -ă, adj. (înv.) nedezmințit. Vezi definitia »

lăcuit, -ă, lăcuiți, -te adj. (intl.) 1. arestat. 2. bătut. Vezi definitia »