Definita cuvantului condescendență
CONDESCENDÉNȚĂ s. f. Purtare plină de considerație și bunăvoință față de cineva; respect, amabilitate, deferență. ♦ (Peior.) Aer de superioritate, infatuare, semeție. – Din fr. condescendance.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu condescendență
pănúță, pănúțe, s.f. (reg.) 1. penaj sau panaș mic purtat la pălărie de femei. 2. pană mică de păun purtată la pălărie de bărbați. Vezi definitia »
cărsíncă s.f. (reg.) haină țărănească. Vezi definitia »
CARIOCHINÉZĂ s.f. (Biol.) Mod de înmulțire a celulelor vii caracterizat prin transformări în structura nucleului, care se divide indirect; mitoză. [Pron. -ri-o-, var. cariocineză s.f. / < fr. caryocinèse, cf. gr. karyon – nucleu, kinesis – mișcare]. Vezi definitia »
sâlhă s.f. (reg.) 1. pădure deasă de copaci tineri; hățiș. 2. brad alb; pădure de brad; sihlă. Vezi definitia »
TROCHÍȚĂ, trochițe, s. f. Diminutiv al lui troacă. Vezi definitia »