GRÓPNIȚĂ, gropnițe, s. f. 1. Încăpere situată între pronaosul și naosul unei biserici, în care de obicei se găsesc mormintele ctitorilor. 2. Cavou, criptă, mormânt sau cimitir situate lângă o biserică. – Din bg. grobnica (influențat de groapă). Vezi definitia »

METALOCERÁMICĂ s. f. ramură a metalurgiei care produce pulberi metalice folosite la fabricarea diferitelor obiecte. (< fr. métallocéramique) Vezi definitia »

MUFÉTĂ s.f. Animal carnivor care trăiește în America. [< fr. mouffette]. Vezi definitia »

sălbățícă adj. f. (reg.) 1. (despre plante) care a crescut de la sine necultivată; care nu este altoită. 2. (despre animale și păsări) care trăiește în natură nedomesticită, neîmblânzită, sperioasă, temătoare, sfioasă. Vezi definitia »

AMÍDĂ s. f. compus organic obținut prin deshidratarea sărurilor amoniacale. (< fr. amide) Vezi definitia »