TĂIÁT¹ s. n. Faptul de a (se) tăia. – V. tăia. Vezi definitia »

CANCELARIÁT s.n. Funcția de cancelar; localul unde acesta își exercită atribuțiile. [Pron. -ri-at. / cf. fr. cancellariat]. Vezi definitia »

OBLIGÁT, -Ă, obligați, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care este îndatorat sau recunoscător cuiva pentru un serviciu făcut. 2. (Rar) Care nu poate lipsi; obligatoriu. 3. Care este constrâns, silit să facă un anumit lucru. – V. obliga. Vezi definitia »

ÎMPOLÁT, -Ă, împolați, -te, adj. (Despre măr sau păr) Încărcat de fructe pe poale. – Din în- + poale. Vezi definitia »

expatriat, emigrant; o persoană care și-a părăsit patria, stabilindu-se într-o altă țară Vezi definitia »