INSTRÚCTOR, -OÁRE, instructori, -oare, s. m. și f. Persoană competentă care instruiește pe alții. – Din fr. instructeur, rus. instruktor. Vezi definitia »

AUTÓR, -OÁRE, autori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care creează o operă literară, artistică, științifică sau publicistică. 2. Persoană care face, care produce sau comite ceva. ♦ Spec. Persoană care comite o infracțiune. [Pr.:a-u-] – Din fr. auteur, lat. au[c]tor. Vezi definitia »

RECTIFICATÓR, -OÁRE I. adj. care rectifică. II. s. m. f. muncitor calificat care efectuează rectificări. III. s. n. dispozitiv care separă vaporii de apă antrenați vaporii de amoniac, în instalațiile frigorifice. (< fr. rectificateur) Vezi definitia »

CUTEZĂTÓR, -OÁRE, cutezători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care cutează; (om) îndrăzneț, curajos, temerar. – Cuteza + suf. -ător. Vezi definitia »

FORJÓR s.m. Muncitor care lucrează la forjă; forjar. [< forjă + -or]. Vezi definitia »