DEMONÍSM s.n. (Liv.) Credință în demoni; demonie. ♦ Atitudine, răzvrătire demonică. ♦ Atitudine romantică de afirmare a eului (opus lumii întregi, orânduirii prestabilite) care, blazat și superior, reflexiv la exces, evadează în cunoaștere, socotindu-se asemenea demiurgului. [< fr. démonisme]. Vezi definitia »

AZEOTROPÍSM s. n. proprietate a unui amestec de lichide de a fierbe la o temperatură constantă pentru o anumită presiune, degajând vapori cu aceeași compoziție ca și lichidul din care provin; azeotropie. (< fr. azéotropisme) Vezi definitia »

XENOMORFÍSM s.n. Xenomorfie. (din fr. xénomorphisme) Vezi definitia »

ANTIALCOOLÍSM s.n. Atitudine împotriva alcoolismului; măsuri luate împotriva alcoolismului. [Cf. fr. antialcoolisme]. Vezi definitia »

GEOTACTÍSM s.n. Ansamblul fenomenelor prezentate de protoplasma din celulele anumitor plante sub influența gravitației; geotaxie. [< fr. géotactisme]. Vezi definitia »