greață, grețe s. f. persoană dezgustătoare / josnică. Vezi definitia »

LANSÉTĂ s. f. 1. undiță cu dispozitiv mecanic care permite derularea firului de pe tamburul mulinetei. 2. (arhit.) arc frânt foarte ascuțit, care determină deschideri înalte și înguste. (< fr. lancette) Vezi definitia »

ESCÁRĂ s.f. Coajă neagră care se formează pe piele de obicei din cauza unei arsuri. [< fr. escarre, cf. gr. eschara – focar]. Vezi definitia »

RĂFUIÁLĂ, răfuieli, s. f. Faptul de a se răfui. [Pr.: -fu-ia-] – Răfui + suf. -eală. Vezi definitia »

TÁICĂ s. m. (Pop.) 1. Tată. ♦ (La vocativ) Termen afectiv cu care se adresează cineva unui om mai în vârstă; termen afectiv cu care se adresează un părinte copilului său, un om mai în vârstă unuia mai tânăr etc. 2. (Determinat prin „părinte” sau „popă”) Nume (de adresare) dat preotului. – Din tată (după maică). Cf. scr. tajko. Vezi definitia »