Definita cuvantului aberație
aberáție s. f. 1. abatere de la normal sau corect; (p. ext.) idee, noțiune, comportament; aberanță; absurditate. ♦ (biol.) abatere de la tipul normal al speciei. ◊ ~ cromozomială = modificare a numărului de cromozomi caracteristici speciei. 2. (fiz.) formare a unei imagini produse într-un sistem optic. ◊ ~ cromatică = defect al imaginilor produse de lentile, constând în formarea de irizații pe marginea imaginilor. 3. unghi format de direcția adevărată și de cea aparentă din care este văzut un astru de pe Pământ. (< fr. aberration, lat. aberratio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu aberație
DECAPITÁȚIE s. f. decapitare. (< fr. décapitation) Vezi definitia »
BARILALÍE s. f. tulburare de limbaj manifestată prin dificultăți în articularea cuvintelor, devenite neinteligibile. (<fr. barylalie) Vezi definitia »
FLAȘERÍE s.f. Boală infectocontagioasă a viermilor de mătase, caracterizată printr-o mortalitate ridicată a larvelor. [Gen. -iei. / < fr. flacherie]. Vezi definitia »
ZOOGRAFÍE s.f. 1. (Ant.) Pictura animalelor. 2. Parte a zoologiei care se ocupă cu descrierea diferitelor specii de animale. [Gen. -iei. / < fr. zoographie, cf. gr. zoon – animal, graphein – a scrie]. Vezi definitia »
OROGENÍE s. f. 1. Orogeneză. 2. (Rar) Parte a geologiei care studiază procesele de formare a lanțurilor muntoase cutate. – Din fr. orogénie. Vezi definitia »