Definita cuvantului garanta
GARANTÁ, garantez, vb. I. Tranz. și intranz. A da cuiva siguranța că va avea ceva; a asigura (cuiva ceva); a răspunde de valoarea, de calitatea unui obiect. ♦ A se angaja să mențină în stare de bună funcționare, pe o durată determinată, un aparat, un mecanism etc. vândut. ♦ A răspunde pentru faptele sau pentru comportarea altuia, a da asigurări că... ♦ Intranz. A-și lua răspunderea cu averea sa că datoria făcută de altul va fi achitată conform obligațiilor stabilite. – Din fr. garantir.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu garanta
AMPRENTÁ vb. I tr. A lua amprentele cuiva. ♦ intr. A lăsa o marcă; a marca profund. [< fr. empreindre, după amprentă]. Vezi definitia »
DEPUNCTÁ vb. tr. a reduce, în funcție de erori, punctajul unui candidat sau concurent la o competiție, la un examen. (< de1- + puncta) Vezi definitia »
DEPĂRTÁ, depărtez, vb. I. 1. Refl. A mări distanța față de locul unde se află cineva sau ceva, a se retrage din preajma cuiva sau a ceva, a se așeza sau a pleca (mai) departe. ♦ Fig. A se înstrăina de cineva sau de ceva. 2. Tranz. A duce, a muta ceva mai departe, a distanța de ceva; a trimite sau a ține pe cineva departe. ♦ Fig. A înlătura pe cineva de undeva, a izgoni, a alunga. 3. Refl. A se abate, a devia (de la subiect). – Din departe. Vezi definitia »
EDICTÁ vb. I. tr. A da un edict; a proclama. [< lat. edictare, cf. fr. édicter]. Vezi definitia »
învârstá, învârstéz, vb. I (pop.) 1. a vărga, a înflora. 2. a lega în mănunchi. Vezi definitia »