ODONTOCÍE, odontocii, s. f. Proces de decalcifiere a dinților, care provoacă carierea lor. – Din fr. odontocie. Vezi definitia »

decépție (decépții), s. f. – Deziluzie, dezamăgire. – Var. decepțiune. Lat. deceptio, -onem (sec. XIX). – Der. decepționa, vb. (a decepționa). Vezi definitia »

tăciunăríe s.f. (înv.) incendiere. Vezi definitia »

oșíștie, oșíștii, s.f. (reg.) 1. om de nimic, secătură; lacom; (la pl.) copii mulți și gălăgioși. 2. om schilod, diform. Vezi definitia »

PEDAGOGÍE, pedagogii, s. f. Știință care se ocupă cu metodele de educație și de instruire a oamenilor (în special a tinerei generații). ♦ (Eliptic; fam.) Facultate care pregătește specialiști în știința definită mai sus. ♦ Metodă pedagogică – Din lat. paedagogia, fr. pédagogie. Vezi definitia »