CONDIȚIONÁL, -Ă adj. supus unor condiții; care cuprinde o condiție. ♦ stimul ~ = stimul care declanșează un reflex condiționat; propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție circumstanțială care exprimă o condiție, o ipoteză de a cărei îndeplinire depinde realizarea acțiunii din regentă; conjuncție ~ă = conjuncție care introduce o propoziție condițională; mod ~ (și s. n.) = mod al verbului care exprimă o acțiune a cărei realizare depinde de îndeplinirea unei condiții. (< fr. conditionnel) Vezi definitia »

DIÁL, -Ă adj. (mit.) care era consacrat lui Iupiter sau cultului său. (< lat. dialis) Vezi definitia »

hictál, hictáluri, s.n. (înv.) drum care mărginește o proprietate mare; drum-hotar. Vezi definitia »

CONSISTORIÁL, -Ă adj. de consistoriu. (< fr. consistorial) Vezi definitia »

INTENȚIONÁL, -Ă, intenționali, -e, adj. (Despre fapte penale) Săvârșit cu intenție; deliberat. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. intentionnel. Vezi definitia »