FIZICALÍSM s. n. Concepție neopozitivistă, după care limbajul fizicii ar trebui să fie limbajul tuturor științelor. – Din fr. physicalisme. Vezi definitia »

ORFÍSM s.n. 1. Doctrină de mistere orfice care preconiza dualismul suflet-corp, considerând corpul ca „temniță” a sufletului, precum și credința în metempsihoză. 2. (Arte) Tendință în pictură, care, prin folosirea culorilor dure urmărind efecte poetice și muzicale, crea impresia de mișcare și luminozitate, anunțând astfel arta abstractă. [< fr. orphisme]. Vezi definitia »

BRAHMANÍSM s.n. Religie originară din India, a cărei divinitate superioară este Brahma. [< fr. brahmanisme]. Vezi definitia »

DILETANTÍSM s. n. atitudine, manifestare de diletant; amatorism. ◊ (peior.) superficialitate. (< fr. dilettantisme) Vezi definitia »

MARCIONÍSM s. n. doctrină a ereticului Marcion, care propovăduia dualismul gnostic și respingea Vechiul Testament. (< fr. marcionisme) Vezi definitia »