Definita cuvantului harnic
HÁRNIC, -Ă, harnici, -ce, adj. Care muncește mult și cu râvnă, care lucrează iute și cu spor; vrednic, muncitor, activ, sârguincios, sârguitor. ♦ (Pop.) Capabil, destoinic. – Din sl. *harĩnŭ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu harnic
ANACLÍTIC, -Ă adj. (psihan.) în asociere cu, bazat pe... (< engl. anaclitic) Vezi definitia »
TRANSSÓNIC, -Ă adj. 1. (despre viteze) care face trecerea din domeniul sonic în cel supersonic. 2. (despre aparate, instalații) care servește la studiul experimental al vitezelor transonice (1). (< fr. transsonique) Vezi definitia »
POLIFÓNIC, -Ă adj. care ține de polifonie. (< fr. polyphonique) Vezi definitia »
LÚBRIC, -Ă adj. 1. (Liv.) Alunecos, neted, lustruit. 2. Desfrânat, lasciv; excesiv de senzual. ♦ Pornografic, obscen. [< fr. lubrique, lat. lubricus]. Vezi definitia »
PALEOLÍTIC, -Ă, paleolitici, -ce, s. n., adj. 1. S. n. Cea mai veche fază din istoria omenirii, caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră cioplită. 2. Adj. Care aparține paleoliticului (1), privitor la paleolitic. [Pr.: -le-o-] – Din fr. paléolithique. Vezi definitia »