CĂRĂUȘÍT s. n. Cărăușie. [Pr.: -ră-u-] – v. cărăuși. Vezi definitia »

NOROCÍT, -Ă, norociți, -te, adj. 1. (Înv.) Norocos (1). 2. (Înv.) Norocos (2). 3. (Pop.) Mulțumit, fericit. – V. noroci. Vezi definitia »

SĂLBĂTICÍT, -Ă, sălbăticiți, -te, adj. Care a devenit sălbatic, care a ajuns în stare de sălbăticie. [Var.: (pop.) sălbătăcít, -ă adj.] – V. sălbătici. Vezi definitia »

JADEÍT, jadeite, s. n. Varietate de jad compusă din silicat natural de sodiu și aluminiu compact, verzui sau albicios, utilizată în arta decorativă. – Din fr. jadéite. Vezi definitia »

MAGNETÍT s. n. Minereu de fier de culoare neagră sau cenușie-închis care se găsește în roci eruptive și care are proprietatea de a atrage fierul. [Var.: magnetítă s. f.] – Din fr. magnétite. Vezi definitia »