GHERGHÍR, gherghire, s. n. (Reg.) Beci sau cameră boltită (cu obloane metalice) în care se ascundeau odinioară obiectele de preț spre a fi cruțate de incendiu sau de jaf. – Din tc. kârgir „clădire de piatră”. Vezi definitia »

pobír s. m. – (Banat) Porumb necopt. Slov. póbir, pobèr „recoltare”,, cf. póberek „fruct necules în timpul recoltei”, dar care se culege mai tîrziu. – Cf. pogîrci. Vezi definitia »

ponír, -ă, adj. (înv.; despre oameni) rău; viclean, șiret. Vezi definitia »

VOLINTÍR s. m. v. voluntar. Vezi definitia »

LATÍR s. m. plantă erbacee leguminoasă cu tulpină lungă, târâtoare și foarte ramificată, având flori albe, violete sau roșii, grupate în racem. (< lat. lathyrus, gr. lathyros) Vezi definitia »