năroáie s.f. (reg.) făgaș sau râpă, pline cu cioturi și pietre, făcute de șuvoiul ploilor; năruitură. Vezi definitia »

HIDROAVIÁȚIE s.f. Ramură a aeronauticii care se ocupă cu studiul hidroavioanelor. ♦ Aviație dotată cu hidroavioane. [Gen. -iei. / < fr. hydroaviation]. Vezi definitia »

TAHIFAGÍE s. f. faptul de a ingera repede alimentele, cu masticație insuficientă. (< fr. tachyphagie) Vezi definitia »

ECOLOGÍE s. f. știință care studiază interrelațiile dintre organismele vii și mediul lor de viață. ♦ ~ socială = disciplină sociologică având ca obiect studiul relațiilor omului cu mediul său, natural și social. (< fr. écologie) Vezi definitia »

RECIRCULÁȚIE s.f. Reintroducere a unui material în ciclul de fabricație, în scopul îmbunătățirii unor parametri ai producției. ♦ Reintroducerea agentului caloric sau frigorific într-o instalație în care se produce o reacție chimică. [Gen. -iei. / < fr. recirculation]. Vezi definitia »