KILOGRAMMÉTRU s.m. Unitate de lucru mecanic, egală cu efortul necesar pentru ridicarea unei greutăți de 1 kg la înălțimea de 1 m. [< fr. kilogrammètre]. Vezi definitia »

PASAMÉTRU s.n. (Tehn.) Instrument de precizie folosit la măsurarea lungimilor de la exteriorul pieselor prin comparare cu un etalon. [Cf. fr. passamètre, rus. passametre]. Vezi definitia »

ELECTRODINAMOMÉTRU s.n. Galvanometru cu două bobine electrice, una fixă și alta mobilă. [< fr. électrodynamomètre]. Vezi definitia »

mîndru (mấndră), adj. – 1. (Înv.) Înțelept, prudent. – 2. Falnic, orgolios. – 3. Frumos, drăguț. – Megl. mǫndru. Sl. mądrŭ „înțelept” (Miklosich, Slaw. Elem., 31; Cihac, II, 197; Byhan 320; Șeineanu, Semasiol., 206; Conev 58), cf. ceh. moudriti se „a se înfumura”. – Der. mîndră, s. f. (iubită, prietenă); mîndrenie, s. f. (Trans., frumusețe); mîndreță (var. mîndreață), s. f. (frumusețe, splendoare; orgoliu, mîndrie); mîndri, vb. refl. (a se crede, a fi orgolios; a se făli); mîndrie, s. f. (înv., înțelepciune; orgoliu); înmîndri, vb. (a iniția, a deschide ochii), înv., din sl. umądriti se; poșmîndri, vb. ( Banat, a socoti), a cărui der. nu este clară; preamîndru, adj. (înțelept), din sl. prĕmądrŭ; preamîndrie, s. f. (înțelepciune), sec. XVI, înv. Vezi definitia »

HIPIÁTRU s.m. Veterinar specialist în hipiatrie. [< fr. hippiatre, cf. gr. hippos – cal, iatros – medic]. Vezi definitia »