Definita cuvantului iță
ÍȚĂ, ițe, s. f. Dispozitiv la războiul de țesut, format dintr-o ramă dreptunghiulară pe care sunt fixate sârme sau sfori paralele, prin ochiurile cărora trec firele de urzeală pentru formarea rostului; fiecare dintre firele cu ochiuri care fac parte din acest dispozitiv. ◊ Expr. A (i se) încurca (cuiva) ițele = a (i se) strica planul (cuiva); a (se) complica situația. A (se) descurca ițele = a (se) lămuri o situație. – Lat. licia (pl. lui licium).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu iță
PROTÉZĂ s. f. 1. aparat, piesă medicală care înlocuiește un membru sau (o parte dintr-) un organ al corpului. ♦ ~ dentară = proteză pe care se fixează dantura falsă. 2. (fon.) adăugare a unui sunet la începutul unui cuvânt, fără ca acesta să-și schimbe înțelesul. (< fr. prothèse, lat., gr. prosthesis) Vezi definitia »
ÓLPĂ s.f. (Arheol.) Cană mare pentru turnat apă sau vin. [< gr. olpe]. Vezi definitia »
prépeliță (prépelițe), s. f. – Pitpalac (Coturnix communis). Mr. perpeliță. Bg. prĕpelica, sb., cr. prepelica (Miklosich, Slaw. Elem., 41; Cihac, II, 289; Conev 55), din sl. plĕpelica. – Der. prepelicar, s. m. (cîine de vînătoare). Vezi definitia »
ANTILITERATÚRĂ s. f. creație literară în care nu se ține seama de procesele artistice tradiționale. (< fr. antilittérature) Vezi definitia »
zgârcitúră (înv. pop.) s. f., g.-d. art. zgărcitúrii; pl. zgârcitúri Vezi definitia »