Definita cuvantului încheiere
ÎNCHEIÉRE, încheieri, s. f. Acțiunea de a (se) încheia și rezultatul ei ♦ Epilog. ♦ Încheiere judecătorească = act al instanței judecătorești în care sunt consemnate dispozițiile luate de aceasta în cursul procesului. – V. încheia.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu încheiere
CONDIȚIONÁRE s. f. 1. acțiunea de a condiționa. ◊ stabilire a unui raport de dependență. 2. (tehn.) operație prin care se modifică proprietățile fizico-mecanice ale unor materiale. 3. (psih.) schimbare a comportamentului pe baza formării unor reflexe condiționate. (< condiționa) Vezi definitia »
IRADIÉRE s.f. Acțiunea de a iradia; iradiație. ♦ Expunere a unei substanțe la acțiunea unui flux de fotoni sau de particule. ♦ Expunere a organismului acțiunii unor radiații ionizante în scop terapeutic, diagnostic sau accidental. ♦ Difuziune a unui impuls nervos de la o zonă la alta. [Pron. -di-e. / < iradia]. Vezi definitia »
VIFORẤRE, viforâri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a viforî și rezultatul ei. – V. viforî. Vezi definitia »
ÎNVIORÁRE, înviorări, s. f. Acțiunea de a (se) înviora și rezultatul ei; dezmorțire, însuflețire. [Pr.: -vi-o-] – V. înviora. Vezi definitia »
spináre (-ắri), s. f. – 1. Spate. – 2. Dos, șale. – Mr. schinare. Lat. spῑnalis (Densusianu, Hlr., 158; Pușcariu 1619; REW 8151). Vezi definitia »