Definita cuvantului jeluitor
JELUITÓR, -OÁRE, jeluitori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se jeluiește (1); tânguitor. ♦ (Substantivat, f.; rar) Bocitoare. 2. S. m. și f. (Înv) Persoană care prezintă o jalbă; reclamant, petiționar. [Pr.: -lu-i-] – Jelui + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu jeluitor
DISCUITÓR s. n. mașină agricolă cu discuri metalice, pentru afânarea solului. (< disc/ui/ + -tor) Vezi definitia »
DIFUZÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care difuzează presa în întreprinderi, în instituții. [< difuza + -or]. Vezi definitia »
CĂIȘÓR, căișori, s. m. 1. Diminutiv al lui cal. 2. (La pl.) Călușei (2). [Pr.: că-i-] – Cal + suf. ișor. Vezi definitia »
HIDROMETEÓR s. m. meteor apos produs prin condensarea sau înghețarea vaporilor de apă din atmosferă. (< fr. hydrométéore, germ. Hydrometeor) Vezi definitia »
EGALIZÓR, egalizoare, s. n. (Tehn.) Corector al caracteristicii de frecvență a unui sistem electroacustic. – Din fr. égaliseur, engl. equalizer. Vezi definitia »