GREC, GREÁCĂ I. adj., s. m. f. (locuitor) din Grecia. II. adj. care aparține Greciei sau populației ei. ♦ arta ~ = arta dezvoltată în Grecia continentală și insulară, pe coastele Asiei Mici, pe baza artei egeene și a asimilării unor elemente din arta Orientului și a Egiptului. ◊ (s. f.) limbă indo-europeană vorbită în Grecia. (< fr. grec, grecque, lat. graecus) Vezi definitia »

AUTOBRÉC s. n. automobil închis, cu care se pot transporta circa zece persoane. (< fr., engl. autobreak) Vezi definitia »

JÚDEC, judeci, s. m. V. jude. Vezi definitia »

pec¹, peci, și pécuri, s.m. și s.n. (reg.) 1. (s.m.) brutar. 2. (s.n.) brutărie. Vezi definitia »

EC- elem. „În afară de”. (din fr. ec-, cf. gr. ek = în afară) Vezi definitia »