Definita cuvantului numărătoare
NUMĂRĂTOÁRE, numărători, s. f. 1. Numărare; socoteală, calcul. ◊ Numărătoare inversă = program de operații prevăzute a se desfășura în intervalul de timp ce desparte momentul curent de momentul lansării unei nave spațiale sau de debutul unei activități (de importanță majoră). 2. Abac. – Număra + suf. -ătoare.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu numărătoare
STRANGULÁRE, strangulări, s. f. Acțiunea de a (se) strangula și rezultatul ei; strangulație. ♦ (Med.; pop.) Ocluziune intestinală. [Var.: ștranguláre s. f.] – V. strangula. Vezi definitia »
FRIZÁRE, frizări, s. f. (Azi rar) Acțiunea de a (se) friza1 și rezultatul ei; frizat. [Var.: frezáre s. f.] – V. friza. Vezi definitia »
AUTOIMPÚNERE, autoimpuneri, s. f. (În societatea socialistă) Contribuție bănească pe care o colectivitate o fixează și o dă de bunăvoie, în vederea unor lucrări locale de interes obștesc. – Din auto1- + impunere. Vezi definitia »
ÎNNĂMOLÍRE, înnămoliri, s. f. Acțiunea de a (se) înnămoli și rezultatul ei; împotmolire. [Var.: înnomolíre s. f.] – V. înnămoli. Vezi definitia »
NOROCÍRE, norociri, s. f. (Pop.) Faptul de a noroci; p. ext. noroc. – V. noroci. Vezi definitia »