PUSILANÍM, -Ă adj. (Liv.) Lipsit de curaj, laș, fricos; becisnic. [< fr., engl., it. pusillanime, lat.t. pusillanimis < pusillus – mic, animus – suflet]. Vezi definitia »

PARONÍM s. n. cuvânt asemănător cu altul ca formă, dar deosebit de acesta ca sens. (< fr. paronyme) Vezi definitia »

ETERONÍM, -Ă adj. (Despre o operă) Publicat sub alt nume decât cel al autorului. ♦ (Despre un autor) Care scrie sub nume diferite. [< fr. hétéronyme]. Vezi definitia »

NOBILÍSSIM s. m. înalt demnitar bizantin, care urma în ierarhie după împărat. (< lat. nobilissimus) Vezi definitia »

SUBLÍM, -Ă I. adj. aflat la un înalt grad de perfecțiune, de desăvârșire morală sau intelectuală; superb, înălțător. ◊ de o perfecțiune, de o frumusețe neîntrecută. II. s.n. categorie a esteticii, care exprimă însușirea unor obiecte sau procese de o amploare neobișnuită, a unor acte umane de excepțională noblețe morală, capabile să provoace un sentiment de elevație, uimire și admirație; forma cea mai înaltă a perfecțiunii. (< fr. sublime, lat. sublimis) Vezi definitia »