zăvór (-oáre), s. f. – 1. Încuietoare, ivăr, închizătoare. – 2. Întinzător de urzeală. – 3. Așchie, țandără. Sl. zavorŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 471; Conev 81), cf. slov. zavora, mag. závor, zár. Sensul 3 se explică prin folosirea frecventă a unei surcele ca ivăr. – Der. zăvorî, vb. (a închide, a încuia cu zăvorul). Din mag. zár provine zar, s. n. (zăvor). Vezi definitia »

ANTICIVILIZATÓR, -OÁRE adj. împotriva civilizației, progresului. (< anti- + civilizator) Vezi definitia »

ROTUNJÓR, -OÁRĂ, rotunjori, -oare, adj., s. f. pl. 1. Adj. Diminutiv al lui rotund. 2. S. f. pl. Mică plantă erbacee cu frunze lungi, lucitoare și flori roșii-purpurii, dispuse într-un capitul mic situat în vârful tulpinii, care crește prin pădurile și pășunile din regiunea alpină și subalpină (Homogyne alpina). [Var.: rotungiór, -oáră adj.] – Rotund + suf. -ior. Vezi definitia »

PARCELATÓR s. m. specialist în operații de parcelare. (< parcela + -tor) Vezi definitia »

MONOPOLIZATÓR, -OÁRE adj. care monopolizează (1). (< fr. monopolisateur) Vezi definitia »