EVHEMERÍSM s. n. v. euhemerism. Vezi definitia »

STOICÍSM s.n. 1. Curent filozofic creat de Zenon în sec. IV î.e.n. în Grecia antică, care conținea elemente materialiste în concepția despre natură și în teoria cunoașterii, dar care în domeniul eticii se menținea pe poziții idealiste, propovăduind supunerea față de soartă și considerând drept condiție a fericirii eliberarea de pasiuni și liniștea spiritului. 2. Tărie, fermitate sufletească în fața greutăților vieții. [Pron. sto-i-. / cf. fr. stoïcisme]. Vezi definitia »

MONUMENTALÍSM s.n. Monumentalitate. [Cf. fr. monumentalisme]. Vezi definitia »

PSIHÍSM s. n. (Rar) Totalitatea fenomenelor psihice proprii unui individ sau unei colectivități; viață psihică. – Din fr. psychisme. Vezi definitia »

ȘIÍSM s. n. Curent islamic care nu recunoaște întregirea și explicarea Coranului din secolul al IX-lea. – Din fr. chiisme. Vezi definitia »