ONOMASIOLOGÍE s.f. Ramură a lingvisticii care studiază numele din punctul de vedere al formei și conținutului lor. [Pron. -si-o-, gen. -iei. / < germ. Onomasiologie, cf. gr. onoma – nume, logos – studiu]. Vezi definitia »

STIPULÁȚIE s. n. (jur.) prevedere, clauză introdusă într-un contract, tratat etc. (< fr. stipulation, lat. stipulatio) Vezi definitia »

ATELOCARDÍE s. f. anomalie caracterizată prin dezvoltarea incompletă a inimii. (< engl. atelocardia) Vezi definitia »

MACROBÍE s. f. (Biol.) Longevitate. [Pr.: -bi-e] – Din fr. macrobie. Vezi definitia »

SENSITOMETRÍE s. f. ansamblu de procedee pentru determinarea sensibilității materialelor fotografice în raport cu intensitatea și compoziția spectrală a radiației luminoase, cu durata expunerii și cu modul de prelucrare a materialului. (< fr. sensitométrie) Vezi definitia »